BDC la Leskovac (II)

Atunci când povestesc prietenilor şi cunoscuţilor despre numărul de autori care au trimis planşe de benzi desenate la concursul de la Leskovac, mă izbesc de expresii uimite, apoi de zâmbete îngăduitoare, dar neîncrezătoare. Cea mai bună dovadă pentru a da credibilitate numărului de 1.200 de autori (nu i-am numărat pe toţi, ci doar o coloană şi numărul l-am înmulţit cu cele şase din catalog) este să arăţi efectiv exponatele. Drept pentru care mă felicit că şi eu şi Marian am făcut anevoiosul travaliu de a poza, credem noi, cam totul.

Expoziţia de portrete de autori BD a lui Sabahudin Muranović Muran

Multe figuri de autori sârbi (printre ei autorul însuşi – panoul 2), dar şi occidentali precum Moebius, Manara, Pratt. Printre ei, şi un mustăcios aflat mult mai aproape de noi.

Marea expoziţie a Salonului

Sigur că pozele nu pot reproduce fidel, din cauza reflexiilor sau a inabilităţii fotografilor, detaliile conţinute de planşele expuse. Sigur că în noianul de exponate unele ne-au scăpat sau au fost poze ratate. Sigur că benzile desenate nu sunt egale ca valoare, dar ele reprezintă operele unor artişti cu vârste sub 30 de ani, iar asta include chiar şi lucrările unor copii. Sigur că în expoziţie au fost expuse şi planşe în afara concursului… Ceea ce vreau să scot însă în evidenţă este cantitatea mare de talent şi muncă reflectate în calitatea benzilor desenate, iar dacă veţi afirma că fotografii au asudat încercând să pozeze tot, gândiţi-vă cât au asudat organizatorii (Marko Stoianović & Co) să panoteze şi să aşeze lucrările în expoziţie. Iar dacă vă veţi mira de câte talente trudesc în această a noua artă, gândiţi-vă că în catalog am numărat vreo 3-4 şcoli de benzi desenate în dreptul a sute de participanţi numai de pe teritoriul Serbiei! Dumnezeu ştie câte or mai fi şi în celelalte state ex-iugoslave!

Întâi românii: Ana Benczedi, Popan Raluca, Mihaela Gruber (Cluj) şi Laurenţiu Butuc (Constanţa)

Ileana Surducan, Maria Eftimie şi Elisabeta Stan (Cluj)

Adrian Barbu (hors-concours)

Banda Desenată grecească contemporană

Prin comparaţie cu o expoziţie-concurs pentru tineret, una de “vârstnici”, sau mai bine spus de rutinaţi, de cei care nu se află la primii paşi, sau de “profesionişti” – aşa cum le spunem celor care trăiesc de ani buni din această artă/ meserie – este mai unitară din punct de vedere calitativ. Şi nu mă refer la scenariu, la poveste, căci cine a avut timp în cele trei zile să citească textele din miile de pagini, ci la calitatea grafică. Expoziţia deschisă la Galeria Muzeului Naţional a prezentat floarea calitativă a autorilor greci, superbe mostre grafice care dau adevărata dimensiune a artei care, după spusele unui delegat al lor, “în Grecia e mai vândută decât Biblia!” (vai nouă, românilor, în ce loc trăim dacă Raiul BD este în afara graniţelor noastre? – mesaj adresat iubitorilor de BD, căci îmi imaginez că dacă aţi ajuns să citiţi aici înseamnă că sunteţi cu adevărat pasionaţi de BD).