Insolit din multe puncte de vedere, proiectul „ȘTEFAN PETICĂ – 140” beneficiază de trei manifestări complexe. Cea din Tecuci – locul de baştină al scriitorului – şi cea din Craiova s-au încheiat în cursul lunii ianuarie, cea din Bucureşti va avea loc în februarie.
Manifestarea de la Craiova
Reuşită din toate punctele de vedere, manifestarea craioveană a reunit comunicări susţinute de prof. univ. dr. Doru Scărlătescu (Universitatea din Iași) – „Ștefan Petică – restitutiri”, conf. univ. dr. Ioan Cristescu (Directorul Editurii Muzeului Literaturii Române): „Teatrul lui Ștefan Petică”; conf. univ. dr. George Popescu (Universitatea din Craiova): „Ştefan Petică şi prevalenţa conştiinţei estetice moderne”; George Florian Neagoe (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române): „Eminescianismul lui Ştefan Petică.”
S-a prezentat volumul I (Poezii) al ediției integrale Ștefan Petică, ediție îngrijită de Nicoleta Presură-Călina, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2016, în prezența directorului Muzeului Național al Literaturii Române, conf. univ. dr. Ioan Cristescu, a redactorului acestui volum, dr. George Florian Neagoe, asistent cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române și a lui Cristian Petcu, reprezentant al Institutului Cultural Român.
Tot cu această ocazie, a avut loc o expoziție de manuscrise în facsimil și s-a prezentat diaporama dedicată lui Ștefan Petică, intitulată „De la simfonia de flori la amurgurile înflăcărate”, realizată de prof. Ștefan Andronache, director al Bibliotecii Municipale ”Ștefan Petică” din Tecuci în perioada 1992-2003.
Necunoscutul Petică
Dar cine este Ştefan Petică? „Micul geniu” – sintagma îmi aparţine – este un scriitor autodidact, care, decedat la o vârstă la care viaţa intelectuală de obicei abia începe – 27 de ani – are în spate o operă impresionantă. Prof. George Popescu aprecia că, în cei nouă ani de activitate adultă, Ştefan Petică a reuşit să scrie poezii, proză, piese de teatru, eseuri, cronici, recenzii, traduceri, convorbiri ştiinţifice, articole jurnalistice, însumând până acum câteva mii de titluri! (pentru edificare, aruncaţi un ochi aici) Spun până acum deoarece opera sa este în continuă creştere – cercetătorii, în frunte cu Nicoleta Presură-Călina, descoperind şi azi noi şi noi texte de-ale sale publicate în presa de acum 100-120 de ani, precum şi manuscrise inedite. „Micul geniu” este precursor al simbolismului şi cunoştea un număr impresionant de limbi – franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, de unde a efectuat traduceri, dar şi filozofie, sociologie, antropologie, astronomie, istoria artei, finalizate cu comentarii literare, articole, studii, note, recenzii pertinente și incisive. Valoarea sa culturală a început să fie recunoscută abia de câţiva ani şi cu siguranţă el îşi va ocupa locul binemeritat în istoria literaturii române.
Tehnice
Am lăsat la urmă datele tehnice, necesare însă, ale manifestării care s-a desfăşurat în superbele săli ale Casei Universitarilor din Craiova, în organizarea Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Craiova, având ca parteneri Institutul Cultural Român, Muzeul Național al Literaturii Române și Biblioteca Municipală „Ștefan Petică” din Tecuci. Dar meritul principal, în opinia mea, îi revine Nicoletei Presură-Călina, strănepoata scriitorului, care şi-a dedicat anii din viaţă, resursele financiare şi un uriaş volum de energie cercetării şi reintroducerii în circuitul cultural al „micului geniu”. Tuturor, chapeau bas!