Tintin în Republica Moldova!

În elegantul volum „Les personnages de Tintin dans l’histoire – Les événements de 1930 à 1944 qui ont inspire l’œuvre d’Hergé”, apărut în această vară şi având ca editori reputatele publicaţii Historia, Le Point, Le Temps, La Presse şi Le Soir ne este prezentată, în analiza a 15 istorici, relaţia dintre aventurile tânărului reporter de la Petit Vingtième şi momentele-cheie ale secolului XX, evenimentele care au schimbat cursul lumii. Aflăm astfel că principalele personaje din seria Tintin au intrat în scenă marcând problemele social-politice ale momentului şi aflăm şi modelele care le-au inspirat.

În capitolul  „Du rififi dans les Balkans”, dedicat albumului „Le Sceptre d’Ottokar” istoricii arată că povestea Syldaviei râvnită de Borduria face aluzie directă la anexarea Austriei de către Germania nazistă. În micuţul ghid turistic, istoricii consideră că Hergé ar fi preluat elemente din… Republica Moldova pentru a da o înfăţişare ţării sale imaginare – Syldavia. Argumente: înscrisurile în litere româneşte, dar şi chirilice, Carpaţii deveniţi „Zmyhlpathes”, minaretele, urmare a unei îndelungi dominaţii turceşti. Carol al II-lea al României ar putea fi, în concepţia istoricilor, văr cu Muskar al XII-lea, iar castelul regal sydav este copia palatului lui Léopold al II-lea din centrul oraşului Bruxelles.

Desigur, istoricii se înşeală, Republica Moldova este departe de influenţa musulmană, iar climatul de acolo nu este nici el mediteranean, ca în ilustraţiile lui Hergé. Dar istoricii nu aflaseră probabil nici de încercările domnului Dodo Niţă de a demonstra că Syldavia ar avea multe puncte comune cu România, nici de celebrul – în Occident – meci amical dintre tintinologi, de la Saint-Nazaire, în care domnul Niţă a fost învins prin OK de argumentele domnului Yves Hamet, membru al asociaţiei „Les 7 Soleils”, care a demonstrat că Syldavia este un model perfect muntenegrean (vezi aici). Într-adevăr, compoziţia pestriţă a populaţiei, care include albanezi, turci, precum şi ruşi, unde o treime din populaţie este de religie musulmană, relieful, toate aceste elemente şi multe altele au dat câştig de cauză ideii că Montenegro este modelul principal de inspiraţie a lui Hergé.