Zilele Craiovei, între târg şi Isarlâk

28 octombrie 2011
Autor

Cred că nu am văzut niciodată centrul Craiovei atât de plin de tarabe şi dughene. De ace, brice şi… bere şi mici! Târgul meşterilor olari a fost îngropat de cel al produselor populare şi artizanale. Dar fotografiile sunt cele care vorbesc de la sine.

 

Cred că titulatura de "Hotel Europa" prinde bine acestei manifestări româneşti

Cred că titulatura de "Hotel Europa" prinde bine acestei manifestări româneşti

Covrigi, turtă dulce şi specialităţi de ciocolată

Covrigi, turtă dulce şi specialităţi de ciocolată

Craiova tarabelor

Craiova tarabelor

Nimicuri pentru mici şi mari...

Nimicuri pentru mici şi mari...

Târg de haine şi încălţăminte în aer liber

Târg de haine şi încălţăminte în aer liber

Dacă nu eşti cuminte, te ia nenea-sorcovă!

Dacă nu eşti cuminte, te ia nenea-sorcovă!

Pe teritoriul meşterilor populari

Pe teritoriul meşterilor populari

Pe panou scrie: "MAGNEŢI DE FRIGIDER"

Pe panou scrie: "MAGNEŢI DE FRIGIDER"

Nae a închis ochii de data asta...

Nae a închis ochii de data asta...

Grecii şi-au vârât coada şi în ceramica românească

Grecii şi-au vârât coada şi în ceramica românească

Oale, ceşti, farfurioare, potcoave, căni şi lăcrimioare...

Oale, ceşti, farfurioare, potcoave, căni şi lăcrimioare...

Servicii complete de mobilat bufetele

Servicii complete de mobilat bufetele

Nea Ioan Măric e pictor naiv din Bacău, cunoscut mai ales prin lucrările din filmul documentar din anii 70 - "În pădurea cea stufoasă"

Nea Ioan Măric e pictor naiv din Bacău, cunoscut mai ales prin lucrările din filmul documentar din anii 70 - "În pădurea cea stufoasă"

Delicioase lucrări, cu morală populară adâncă

Delicioase lucrări, cu morală populară adâncă

Fraţii lui Pinocchio

Fraţii lui Pinocchio

Cei trei "L": lemn, lut, lână

Cei trei "L": lemn, lut, lână

Linguri şi chipurile socrilor - de lemn

Linguri şi chipurile socrilor - de lemn

Jocuri ceramice

Jocuri ceramice

Un cazan de nea ţigan

Un cazan de nea ţigan

8 comentarii la "Zilele Craiovei, între târg şi Isarlâk"

  1. politiCACOiului on 28 octombrie 2011 at 18:07

    Hai, buei, Vuiule, ca e ca la Viena, ce sa mai! Cu exceptia ultimei fotografii, evident :)) desi, cre’ c-au ajuns fabricantii de cazane de tuica si pe-acolo, chiar inaintea noastra! :))

  2. marianne on 28 octombrie 2011 at 20:57

    Alambicul l-am vazut, dar tuica unde-i?
    Cred ca cea mai valoroasa taraba e cea a lui Nea Ioan.

  3. Băne on 28 octombrie 2011 at 23:07

    „lemn, lut, lână” – este vorba de vreo politica guvernamentala aici? 😉
    Misto pozele. Ţi se cam îndemână 😀

  4. Viorel Pîrligras on 29 octombrie 2011 at 1:13

    Şi eu cred la fel, Marianne. Ţuică n-am băut, dar am mâncat un măr glazurat, pe băţ, şi o turtă dulce în formă de căsuţă.

  5. Maxim on 31 octombrie 2011 at 11:01

    Pe ‘nea Ioan Măric l-am „ratat”.
    N-avea nimic de mancat sau baut.
    De dat.

  6. Viorel Pîrligras on 31 octombrie 2011 at 11:14

    Aham, deci tu ai fost acolo ca la piaţă… 😉

  7. Maxim on 31 octombrie 2011 at 14:49

    Acolo, am fost ca la piața; in alte locuri, am fost ca la crâșmă, ca la targ, ca la promenadă… in fine, altfel decat sunt de obicei in buricul Craiovei. Mi-a placut acea redecorare inedita, scapata din timp cu pirotehnica fumigena si resonorizarea cu zumzet de loisir si strigate live, fara play-back-uri, exhibitionismul comercial care incita oferta si excita cererea… Am fost spectator incantat de acest balci al… desertarilor si totodata participant au ralenti la comedia umana a acestor momente rare intr-un oras care-si traieste restul zilelor nevazut si-n aparenta monoton.

  8. Viorel Pîrligras on 31 octombrie 2011 at 21:28

    Ai zis-o adânc. Bravos!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


- 2 = patru

Caută